Este o zi de toamna.Nu am fost incantata de gândul ca azi voi merge la muzeu.Nu înțelegeam rostul acestei vizite,asa ca m-am gândit sa îmi întreb mama de ce s-au inventat muzeele.Pentru o clipa,mama a zâmbit când a auzit întrebarea mea ,dar după câteva clipe,în care a ocolit raspunsul,mi-a spus ca noi oameni avem nevoie de valori și ca trebuie sa ne cultivam.I-am spus zâmbind de ce nu ne-am putea cultiva acasă, de exemplu,citind cărți? Mi-a spus cu un optimism ieșit din comun ca la muzeu vom întâlni oameni cu un caracter care putem sa îl luam drept exemplu și de care vom rămâne uimiți. Mi-a povestit ca sunt foarte multe lucruri de văzut.Am început sa rad,spunându-i ca nu as avea ce sa vad la muzeu. Mama,mi-a spus sa nu mai rostesc asemenea cuvinte. M-am lăsat dusa de val și nu mi-am dat seama cat de mult ii fac mamei.Am decis sa merg,cu speranța că voi vedea lucruri de care voi fi mandra.
