Titlurile celor doua parti ale romanului evidentiaza simetria compozitiei si, totodata,denumesc cele doua patimi ale personajului principal : "Glasul pamantului" si "Glasul iubirii". Conflictul interior,generat de cele doua chemari launtrice,nu il arunca intr-o situatie-limita,pentru ca forta lor se maniesta succesiv , nu simultan.