S-a intamplat intr-o seara blanda de toamna spre iarna, cand soarele a asfintit si intreaga natura s-a pregatit de culcare.In zare , doar sunetul unui fluier a domnit.Cateva dintre pasarele s-au pregatit de plecare.Randunele s-au inaltat in vazduh,s-au aplecat spre paduricea de salcii, au plecat de-a lungul miristilor, iar in final ,s-au intors spre puisorii lor pentru a-i invatata cum sa zboare.
Dintr-o data, de dupa deal, un uliu si-a facut prezenta.Vazandu-l, randunele, in acel moment, au navalit asupra lui in inaltul cereului.
Intreaga intamplare a fost suprinsa de un copil, de pe prispa, care isi privea puisorii sai,care se aflau printre randunele..Dupa un moment de odihna, randunelele s-au ridicat deodata catre cer .In acel moment, puisorii baiatului au plecat din stol , au ocolit stresina casei ca si cand si-ar lua ramas-bun, iar copilul a ramas privindu-i lung in zare.In acel moment, copilul a inceput sa planga.Speriata de ce se petrece, mama sa a venit repede si l-a intrebat ce a patit.Cu lacrimi in ochi, acesta i-a spus mamei ca puisorii sai au plecat.Mama l-a imbratisat, asigurandu-l ca se vor intoarce in primavara., iar cei doi priveau tristi catre cer.
