De Crăciun , doi băieţi se duc su Steaua . Ei am plecat peste câmpuri , peste podul de gheaţă al Siretului, spre Viişoara . Drumul spre sat era greu când mergeai prin zăpadă , iar tăcerea misterioasă (tainică) a serii stregură picături de nelişte în sufletele celor 2 copii. Buzele celui mic prinseseră să tremure . Vasile , băiatul cel mai murmură . Fratele său cel mic era îngheţat . Fratele cel mare îi spuse să vâre mainile în mâneci. Că el o să ducă steaua