Din frumoasa copilarie,Mihai Eminescu a indragit codrul verde.Ii placea sa asculte fosnetul lin al frunzelor leganate de vantul bland,ciripitul cristalin al pasarelelor vesele,sursurul lin al izvoarelor si admira lacul stralucitor incarcat cu nuferi albi si roz.
Frumusetile rare ale codrului sunt prezente in multe din poeziile ale acestui poet mare.