Fonetica generală - studiază sunetele vorbirii indiferent de limba în care se folosesc;Fonetica descriptivă - analizează și clasifică sunetele unei limbi, la un anumit moment în evoluția acesteia;Fonetica istorică - studiază evoluția în timp a sunetelor unei limbi, stabilind legile după care se schimbă aceste sunete;Fonetica experimentală - studiază sunetele prin mijloace tehnice de analiză;Fonetica sintactică - studiază dependența pronunției unui cuvânt de cuvintele învecinate;Fonetica sintetică - se ocupă cu generarea artificială a sunetelor prin simulare în sintetizatoare de vorbire;Fonetica funcțională - numită și „fonologie”, studiază sunetele unei limbi din punctul de vedere al funcției pe care acestea le au în determinarea sensului sau categoriei gramaticale a cuvintelor.O altă clasificare se referă la diferitele segmente din lanțul de fenomene fizice și psihice de la articularea sunetelor până la percepția lor:Fonetica articulatorie - se ocupă cu modul de producere a sunetelor de către organul vorbirii; ea are în vedere poziția și mișcarea buzelor, limbii, maxilarului, căii vocale etc.;Fonetica acustică - se ocupă de propagarea sunetelor ca unde sonore până la recepția lor de către urechea internă;Fonetica auditivă - studiază procesele neuronale din creier prin care sunetele receptate de urechea internă ajung în final să fie înțelese
