Răspuns :
Somnul odihnitor Cuceririle ştiinţei, ne confirmă azi efectele deosebite ale unui somn odihnitor, realizat conform ceasului biologic uman. La ora actuală se ştie cu certitudine, că între orele 21 şi 24, creierul secretă maximumul de melatonină (hormon de întuneric şi de somn), substanţă care deţine "secretul tinereţii". Efectele luminii asupra organismului uman sunt vătămătoare după ora 22. Acest fapt a fost demonstrat prin studii, care au relevat faptul că la nevăzători, incidenţa cancerului, exprimată în procente, este de 3 ori mai mică decât la văzători, tocmai datorită faptului că, la orbi, producţia serală de melatonină nu este influenţată, în lipsa percepţiei luminii, de starea de veghe-somn. De asemenea, se cunoaşte bine faptul că valoarea regeDupă cum afirma regretatul oncolog dr. Arcadie Percek, cel mai mare ucigaş al vremurilor noastre, nu este nici cancerul şi nici războiul, ci automobilul (nu prin accidente, ci prin sedentarismul pe care îl creează). Nenumărate afecţiuni (obezitate, boli articulare, afecţiuni cardio-vasculare, dereglaje neuro-psihice, etc) au o legătură directă sau indirectă cu sedentarismul. Cu atât mai periculoasă se dovedeşte a fi combinaţia dintre abordarea unei diete nesănătoase şi lipsa activităţii fizice.
În lumea modernă în care trăim combaterea sedentarismului a devenit o prioritate. Însă, de la uz la abuz calea e scurtă.
Numeroşi medici, dintre care îl cităm pe dr. Emil. Rădulescu, subliniază nocivitatea efortului fizic supradozat, susţinut de către persoanele neantrenate sportiv sau de către cele care au depăşit o anumită vârstă (40 de ani). Cu toate acestea, o adevărată industrie susţinută adesea de mijloacele media, încurajează astfel de abordări. Cel mai bun exemplu este acela al "inventatorului" joggingului, care a murit făcând infarct în timp ce alerga.
neratoare al unui somn realizat dimineaţa, după ora 6, se apropie de zero. Alimentaţia, după cum se ştie, contribuie în mare măsură la starea, bună sau deteriorată, a sănătăţii. Asupra organismului uman hrana sănătoasă sau cea nesănătoasă are deci, un impact major.
O alimentaţie corespunzătoare nu include doar o hrană sănătoasă, ci şi un mod de alimentaţie adecvat (comportament alimentar corect, alimentaţie diversificată, hidratare corespunzătoare).
Când starea de sănătate este deteriorată, o alimentaţie chibzuită devine un mijloc de tratament (agent dietoteraputic).
În lumea modernă în care trăim combaterea sedentarismului a devenit o prioritate. Însă, de la uz la abuz calea e scurtă.
Numeroşi medici, dintre care îl cităm pe dr. Emil. Rădulescu, subliniază nocivitatea efortului fizic supradozat, susţinut de către persoanele neantrenate sportiv sau de către cele care au depăşit o anumită vârstă (40 de ani). Cu toate acestea, o adevărată industrie susţinută adesea de mijloacele media, încurajează astfel de abordări. Cel mai bun exemplu este acela al "inventatorului" joggingului, care a murit făcând infarct în timp ce alerga.
neratoare al unui somn realizat dimineaţa, după ora 6, se apropie de zero. Alimentaţia, după cum se ştie, contribuie în mare măsură la starea, bună sau deteriorată, a sănătăţii. Asupra organismului uman hrana sănătoasă sau cea nesănătoasă are deci, un impact major.
O alimentaţie corespunzătoare nu include doar o hrană sănătoasă, ci şi un mod de alimentaţie adecvat (comportament alimentar corect, alimentaţie diversificată, hidratare corespunzătoare).
Când starea de sănătate este deteriorată, o alimentaţie chibzuită devine un mijloc de tratament (agent dietoteraputic).
Vă mulțumim că ați vizitat platforma noastră dedicată Studii sociale. Sperăm că informațiile oferite v-au fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de asistență suplimentară, nu ezitați să ne contactați. Așteptăm cu nerăbdare să vă revedem și nu uitați să ne salvați în lista de favorite!