Încă îmi amintesc acea privere înduioșătoare şi umedă de lacrimile amare vărsate fără milă , de acel zîmbet trist şi prefăcut pentru a mă face să cred că nu-i deloc îngrijorat de plecarea mea , de acel păr negru, de acele mîini tremurătoare . Aşa sta şi îmi spunea că mereu mă va ţine minte şi mereu îmi va fi cel mai bun prieten . Pe fața mea se citea tulburarea şi suferința unui om ce pleacă pentru totdeauna . Din ochii mei triști cădeau încetul cu încetul mici picături de apă ce se prelingeau pe obrazul meu palid . Peste cîteva clipe el tăcu şi mă privi cu milă , apoi îmi luă mîna şi mio sărută . Eu m-am aruncat în brațele lui şi iam promis printre suspine că mă voi reîntoarce şi din nou vom petrece clipe de neuitat ale prieteniei noastre . M-Am întors cu spatele şi m-am pornit spre uşă . La ieșire ne-am spus pentru ultima dată :La revedere . Dar aceste cuvinte nu au avut sens căci nu ne-am revăzut de 10 ani . Şi până acum nu mă pot împăca cu gândul că nu l-am vizitat şi mereu îmi spun că e prea târziu .
Vă mulțumim că ați vizitat platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că informațiile oferite v-au fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de asistență suplimentară, nu ezitați să ne contactați. Așteptăm cu nerăbdare să vă revedem și nu uitați să ne salvați în lista de favorite!
