1. Textul fabulei cuprinde două părți de dimensiuni inegale: întâmplarea propriu-zisă prezentată prin alegorie, şi morala, concentrată în ultimele versuri.
2. Personajele fabulei sunt animale, plante sau obiecte personificate, care simbolizează tipuri umane.
3. Locul şi timpul sunt vagi, accentuând ideea că asemenea fapte se pot petrece oricând.
4. Personificarea este figura de stil dominantă.
5. Narațiunea se îmbină cu dialogul, care impune un caracter alert întâmplărilor, textul având caracter de scenetă.
6. Limbajul folosit este comun, prozaic.
7. Satirizând defecte umane cu scopul de a le îndrepta, fabula are un rol moralizitor.
