Intr-o zi de toamna,eu si cea mai buna prietena a mea, ne-am hotarat sa mergem sa facem niste poze in padure,pentru Albumul Scolii,vream ca anul asta sa castigam.
Am mers cu multa ambitie si incredere in noi ca de data aceasta vom castiga si vom avea cele mai frumoase poze dintre participantii.
Totul era foarte frumos,cum era frunzele uscate formau un covor argintiu-roscat,crengile copaciilor faceau deasupra noastra o coroana,cerul era asa sincer daca privea-i in sus,atat de curat,tot era foarte frumos.
Stiind de pericolul in care ne aflam intr-o padure ,noi nu ne dadeam batute asa usor,am trecut direct la treaba,eu si pritena mea am inceput sa facem poze la tot ce ne placea,cum zicea si invatatorea noastra " Si cel mai urat lucru poate fii artistic,doar daca vrei tu!".
Dintr-o data se auzea un fosnot,am inceput sa ne uitam ingrijorate in jur,ne stiind ce e,cand in fata noastra aparuse o vulpe veninoasa,eu si prietena mea ne-am speriat si am luat-o la fuga ,cand am vrut sa ii fac o poza m-am impiedecat de radacinile groase a unui copac si am cazut jos.Vulpea se apropia de mine,gata sa ma muste...m-am intis dupa aparatul de fotografiat si i-am pus blitul in ochii si a fugit.Prietena mea a venit sa ma ajute sa ma ridic ,pentru-ca aveam imi scrantisem glezna.
Tot drumul prin padure m-am sprijint de ea,am avut noroc cu aceea vulpe si avem si niste poze frumoase,mai ales cu vulpea.
Totul a fost fantastic chiar si acele momente cu vulpea.A doua mai aveam de gand sa ne intoarcem din nou in padure.
