Mama si copilul
Intr-o zi, bate la usa dispensarului o mamica cu un baietel de mana.
-Buna ziua!
-Buna ziua d-na dr. Am venit la dv deoarece copilul meu Ionut nu vorbeste nimic.Are 4 ani.I-am facut toate analizele .
-Sa vedem, spune dr.Da, asa este! Nu are semne de surdo-mut.
-Asa mi-au spus si specialistii.Ce sa fac? Daca vrea ceva ma ia de mana si imi arata.Nu spune nici macar mama sau tata.
-Mamica draga, spune dr., stiti baietii sunt mai tomnatici, adica vorbesc mai tarziu .
-O fi d-na dr. Dar cu cine sa semene? Noi suntem toti vorbareti.De abia ne dam randul la vorba.
- Stati linistita, ca o sa vorbeasca.Va propun sa veniti in fiecare luna la mine ca sa vedem cum evolueaza.
-Pai, daca nu vorbeste?
-Nu-i nimic. Ii urmarim totodata comportamentul.
-Bine! La revedere!
Mama pleaca dezamagita cu Ionut de mana.Se duc amandoi la cumparaturi.
Dupa ce ajung acasa, mama il schimba pe Ionut , ii da de mancare si-l culca in patutul lui.
Cum statea ea gandurata ii venise o idee.
-Ia, sa fac eu un tortulet poate imi trece dupamasa mai usor.
Dupa ce-a terminat tortul, s-a trezit Ionut. Vazand tortul, a facut ochii mari.
-Mama, pt cine este tortul? graieste Ionut.Nu-i ziua mea, nu-i ziua lui tata si nici a bunicilor!
Mama mutise. Nu-i venea sa creada ca copilul ei vorbeste! Vorbeste f corect!
-Pt. tine Ionut!ii raspunde mama tremurandu-i vocea.
-De ce?
-Pt. ca ii prima zi cand tu ai vorbit.Dar, Ionut de ce nu ai vorbit pana acum?
-Ha, ha, ha! Pt ca vorbeai cand tu, cand tata.Si cand sa vorbesc si eu , imi era somn.
