Răspuns:
a) „Lupii, urșii îmi fac slujbă, leii chiar mi se supun,
Adevărul d-un preț mare, când le poruncesc ei spun.”
subst. mobile: „lupii” (lup-lupoaică), „urșii” (urs-ursoaică), „leii” (leu-leoaică)
b) „Vin ţânţarii lăutarii, gândăceii, cărăbuşii,
Iar mireasa viorică i-aştepta-ndărătul uşii.”
subst. mobile: „mireasa” (mire-mireasă)
subst. epicene: „ţânţarii”, „lăutarii”, „gândăceii”, „cărăbușii”, „viorică”
c) „Jucau sârba porumbeii,
Că e jocul lor,
Şi-au luat la joc cârsteii
Pe-o răţuşcă vai de mine! –
Graurul juca pe vine,
Barza-ntr-un picior.”
subst. mobile: „porumbeii” (porumbel-porumbiță), „rățușcă” (rățușcă-rățoi)
subst. epicene: „cârsteii”, „graurul”, „barza”
d) „– Mai auzit-ai dumneata, cumnată, una ca asta, să fure Ion pupăza, care, zicea mătușa cu jale, ne trezește des-dimineață la lucru de atâția ani?!”
subst. mobile: „cumnată” (cumnat-cumnată), „rățușcă” (rățușcă-rățoi)
subst. epicene: „pupăza”
subst. cuvinte diferite: „mătușa” (mătușă-unchi)
Explicație:
Substantivele mobile și epicene denumesc doar ființe.
Substantivele mobile sunt cele care au forme diferite pentru masculin și feminin, dar aparținând aceleiași familii lexicale.
- în majoritatea cazurilor, femininul se formează prin derivare de la forma de masculin: leu - leoaică, tigru - tigroaică, profesor - profesoară etc.
- se poate și ca forma de masculin să fie derivată din forma de feminin: broască - broscoi, rață - rățoi, vulpe - vulpoi
- există și cazuri în care ambele forme se obțin prin derivare de la un cuvânt de bază: pisicuț - pisicuță (de la „pisic”),
Substantivele epicene nu au forme diferite în funcție de genul ființelor denumite: delfin, girafă, gorilă, țânțar, fluturaș, gândac etc.
Substantive care exprimă diferența de seх prin cuvinte diferite sunt cele care, evident, denumesc ființele de seх diferit prin cuvinte diferite: băiat - fată, pisică - motan, cocoș - găină, vacă - taur etc.
