Ghiţă și Ana iau în arendă un han, numit în zonă „Moara cu noroc”, clădire la răscruce de drumuri, aşezată în pustietate. Astfel, întreaga familie – soții, cei doi copii și mama Anei - se mută în noua casă, în ciuda opoziției bătrânei. La han, afacerile merg bine până când Ghiţă e condiţionat de Lică Sămădăul, porcarul bogat şi tâlharul temut al regiunii, să devină complice la fărădelegile sale. Ghiţă cântăreşte opțiunile: să se întoarcă în sat sau să participe cu prudenţă la acest joc de-a banii și de-a legea. Până la urmă, acceptă condiţiile, gândindu-se că trei ani îi vor fi de ajuns pentru a se îmbogăţi, după care va părăsi „Moara cu noroc”. Evenimentele decurg însă altfel decât s-ar fi așteptat. Lică Sămădăul îl jefuiește pe arendaş, dansează cu Ana, încercând chiar s-o seducă, şi ucide o colaboratoare infidelă. Prins în rețeaua crimelor lui Lică, Ghiţă e închis pentru câtva timp, eliberat pe chezăşie şi supravegheat de prietenul său cel mai bun, comisarul Pintea. Hotărât să se răzbune, Ghiţă se aliază cu Pintea. Pentru a-i întinde o cursă lui Lică, Ghiță îşi lasă soţia la han pe post de momeală, iar ea, crezându-se părăsită, se abandonează în braţele tâlharului. Cu mustrări de conștiință și cu sentimentul presant că și-a sacrificat dragostea pentru o cauză pierdută, Ghiță revine la han. Martor la trădarea Anei, o ucide într-un acces de gelozie, amestecat bizar cu duioșie. Din ordinul lui Lică, Ghiţă e la rândul său omorât, acțiunea evoluând într-o succesiune rapidă de răzbunări și gesturi violente. Conform planului inițial, Pintea îl încercuiește pe Lică, dar porcarul, cu demnitatea unui infractor legendar, se sinucide izbindu-și capul de un copac. Acest ciclu sângeros al revendicărilor morale e încheiat printr-o sentinţă voit naivă rostită de bătrână, la final: „-Se vede c-au lăsat ferestrele deschise! zise ea într-un târziu. Simţeam eu că nu are să iasă bine: dar aşa le-a fost data!... ”Adevărul nu va fi cunoscut niciodată, bătrâna va crede că totul a fost un accident nefericit şi lupta dintre bine şi rău va continua tainic cât va ţine omenirea întreagă.Conflict:
Ghiţă-Lică (conflict exterior)
Dorinţa de înavuţire – dorinţa de linişte interioară (dilema morală a cârciumarului)Personaje:
Ghiţă
Ana
Bătrâna soacră a lui Ghiţă
Lică Sămădăul
Poliţistul Pintea
Buză Ruptă (în mare, porcarii lui Lică)Moduri de expunere dominante:
naraţiunea, monologul (evidenţiat prin stilul indirect liber)
