Era iarnă. Fulgii străluceau , alcătuind un covor din mii de diamante , pășind de pe nori , pe pământul rece si posomorât.
În vacanța de iarnă , eu împreună cu prietenii mei , am decis să mergem într-o drumeție , pe munte.
Ne-am luat cu noi provizii , hărți , telefoane și am plecat .Pămăntul era alunecos , iar botinele mele nu mă ajutau să trec de regatul de gheața , ce ne bloca pe noi , 4 copii , să intrăm în lumea minunilor , un loc de pe munte , de unde puteai să atingi văzduhul , ce semăna frumoșii fulgi de zăpadă.
Am planificat această excursie de luni de zile , așa că eram pregătiți. Planul nostru era să reușim să ajungem pe munte , de unde luam un telescaun si ajungeam la un loc perfect pentru un camping.
După patru ore de mers prin mormanele imaculate de zăpada , picioarele mele erau înghețate. Doi băieți m-au cărat până la un magazin , de unde ne-am sunat părinții să vină să ne ia !
Chiar dacă nu am reușit să ducem excursia până la capăt , ne-am distrat!
