Chiar daca se ingramadisera o multime de treburi pe capul mamei, Nica s-a dus la scaldat. Se balaceste-n stioalna bucurandu-se de racoarea apei intr-o zi calduroasa de vara. El stie ca acasa va fi iertat pentru pozna sa.
Nica se afla la varsta de aur a copilariei lipsite de griji. Fiecare moment al acestei varste este o sarbatoare a bucuriei de a trai. Si cum sa nu fie asa, daca parintii si fratii erau sanatosi, casa era indestulata, iar copiii megiesilor erau pururea in petrecere cu el. Era toata lumea a lui si toate ii erau pe plac, fara leac de suparare. Astfel , Nica era ,,vesel ca vremea cea buna si sturlubatic si copilaros ca vantul in tulburarea sa''. Chiar si soarele iesea de dupa nori si vremea se indrepta dupa rasul lui,ca ,,stia, vezi bine , soarele cu cine are de-a face''.
