Secventa propusa reliefeaza faptul ca personajul (sau ce instanta literara afirma acest lucru) isi face indatorirea doar atunci cand conditiile sunt optime pentru ca rezultatul sa fie unul pe masura. Precum un cantaret nu canta atunci cand este ragusit deoarece actul artistic nu ar mai avea valoare, la fel afirma si personajul nostru isi indeplineste menirea sau rezolva anumite probleme doar atunci cand "vocea e limpede", atunci cand poate actiona in parametrii normali, neavand mari impedimente in cale.