Poiana cu ghiocei
Am plecat cu verișoara mea la pădure sa vedem ce mai este pe acolo si sa petrecem o zi de primavara în natura.
Am ajuns acolo , zăpada s-a topit deja , iar pe sub pătura de frunze uscate care au cazut azi toamna se vedea ici colo cate o plantuta verde si cate o viorea . Se mai auzea câteodată cate o păsărică ciripind printre ramurelele copacilor inmuguriti puțin.
Ne-am distrat jucandu-ne de-a v-ati ascunselea , iar eu cand m-am ascuns dupa un stejar mare , ce sa vezi? În spatele meu se intindea o mica poienita cu un parfum imbietor de ghiocei.Am uitat de joc si m-am aventurat in cautarea lor. Nu am cautat mult caci ei erau iesiti de sub frunze si infloriti . Era o priveliște minunata , frunzele verzi si clopoteii albi invadau poienita. Am chemat pe verisoara mea sa vina repede si apoi am adunat doua buchete mari de ghiocei si le-am dus mamelor noastre .De acum inainte am marcat ca acea poienita sa fie locul nostru preferat atunci când mai mergem la padure .Am plantat initiala numelui nostru cu ghiocei care sper ca in fiecare an cand va fi primăvară sa se vada mereu.
