-De ce dai cu stropi de apa în mine în mine,cine ești și de ce faci asta?
-Eu sunt ploaia!
-Eu sunt lunca!De ce faci asta?
-N-o fac intenționat,asa fac eu dau apa celor care au nevoie de mine dar și celor care nu au.
-Si eu am nevoie de tine?
-Dacă nu as fi eu, tu ai seca, mai ales în timpul verilor secetoase...
-Si eu ce as putea face sa ma revanșez?
-Nimic,ce fac eu e parte din natura!
-Mulțumesc pentru ca nu ma lași sa sec,mulțumesc!
Apoi ploaia brusc se oprește și dispare...
lunca a rămas ingandurata...
