Axata pe tema prieteniei, schita „Lantul slabiciunilor” prezinta incercarea de a promova un elev de clasa a IV-a printr-un „lant” al prieteniilor in care protagonistii constituie fiecare cate o veriga a lantului; personajele se implica in obtinerea unei favori de dragul prieteniei, neputand refuza pe cel fata de care au o slabiciune. Multimea de argumente, care face imposibil refuzul favorii cerute, il califica pe Caragiale nu numai ca un foarte bun cunoscator al limbii romane avand in prim plan limbajul urban in plina devenire, ci si ca un rafinat psiholog al detaliilor din personalitatea umana.
