Era o zi minunata de primăvară. Vremea era frumoasă și caldă. Un băiețel şi o fetiță alergau cu licăriri de bucurie în ochi în lunca verde acoperită cu fluturi colorați ce se împrăștiau la fuga copiilor. Băiatul avea părul brunet ca pământul roditor , ochii verzi aprinşi de lumina copilăriei şi față albă acoperită cu o mică lovitură făcută în joaca inocentă a copilului. Fata avea părul galben ca aurul răsfirat de vântul puternic , ochii albaștri ca lacrima izvorului şi obrajii îmbujorați. După colină se vedeau munții înalți ca niște uriași din basme .Deodată pe cer au apărut norii negri ce au început să plângă cu lacrimi de cristal .Copiii au fugit de ploaia neașteptată şi au văzut un mic iepuraș alb ca zăpada sub o movilă de fan .Ei s-au ascuns acolo şi au început să rîdă de această întâmplare frumoasă .
