In copilarie, aveam un prieten pe nume alex si de fiecare data cand aveam sa scriu un referat despre un portret a unui prieten il descriam pe el. Avea fata fina, fara niciun cos, exact ca al unui bebelui. Ochii ii traluceau in lumina soarelui si aveau o culoare nehoratata. Genele ii erau asa lungi incat ii acopereau ochii de intreaga lume. Buzele ii erau mereu rosii de zici ca erau date cu ruj. acel chip de inger mi-a ramas si mai este inca intr-un coltisor al mintii mele.
