Ştefan cel Mare, domn al Moldovei între 1457 şi 1504, se spune că a fost apărătorul creştinătăţii, al Europei împotriva turcilor şi a islamului. A titorit 44 de biserici şi mănăstiri, tradiţia spunând că după fiecare victorie înălţa un lăcaş de cult. În acelaşi timp marele domnitor s-a remarcat prin poligamie, iuţime la mânie, pedepsire fără judecată, sete de răzbunare, care sunt condamnate de biserică.
