Biserica, extensia lui Hristos în lume, după cum spunea părintele Stăniloae, este depozitarul celor două izvoare ale Revelaţiei divine: Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie. Toate pârghiile necesare cunoaşterii lui Dumnezeu se află aici. În Biserică începe de fapt viaţa în Hristos, care înseamnă educaţie.
Sfântul Ioan Gură de Aur spunea că nu este părinte cel ce naşte, nici cel ce creşte, ci cel care educă. Un bun profesor este căutat de părinţi şi copii, indiferent de preţul lui. Se încearcă prin cunoştinţe să se afle cine este cel mai bun învăţător, cel mai bun profesor de matematică etc. În această căutare ne întâlnim totuşi cu un paradox: nu se întreabă aproape nicăieri de Pedagogul tuturor timpurilor... de Hristos. Dacă în şcoală înveţi ştiinţele vremii care te îmbogăţesc la nivel de cunoaştere intelectuală, ei bine, în Biserică înveţi ştiinţa ştiinţelor, cunoaşterea lui Dumnezeu, care îmbogăţeşte sufletul. Ar fi nedrept faţă de un copil să fie privat de una dintre cele două cunoaşteri.
