La prima vedere ar putea părea complicat şi, într-un fel, destul de ambiguu. E greu ca în zilele noastre să ajungi să te faci înţeles folosindu-te de nişte simple frânturi de cuvinte. Nu, e necesar şi suficient să fi scurt şi la obiect, să oferi indicaţii şi explicaţii cât mai clare cu putinţă. Majoritatea populaţiei urmăreşte aceste lucruri, iar minorităţile sunt trecute cu vederea, dar aduse totuşi uneori în discuţie pentru faptul că izbutesc să se remarce în diferite feluri. Oamenii de acum nu mai sunt cei de altă dată; odată cu trecerea timpului, trebuie să te schimbi progresiv, altfel rămâi undeva în urmă, la un moment dat în timp, iar fără să-ţi dai seama ceialţi trec pe lângă tine şi merg mai departe. Şi nu se uită în urmă. Poate că ajungi până în stadiul în care să te simţi atât de pierdut încât să uiţi cum ar trebui să te comporţi, cum să reacţionezi la o anume situaţie sau chiar cum să găseşti calea de scăpare atunci când, dintr-odată, eşti oprit în drum de inconveniente de o aşa natură încât eşti pe cale să te laşi copleşit de acestea şi de necunoaşterea ce te-a cuprins. Ajungi să te pierzi, practic, în neştire.
