Draga Liviu,
Nu am mai scris de mult o scrisoare, imi este un pic mai greu sa scriu. Încep prin a-ti spune ca imi este tare dor de tine.
De cand tu ai plecat, am fost la un curs de dezvoltare personala, discutam tot felul de lucruri acolo. Am aflat despre mine lucruri noi si am auzit povesti de viata. Imi place aici, ma gândesc sa ma înscriu la facultatea de psihologie, as putea la rândul meu sa ajut multe persoane intr-un mod profesionist.
Saptamana trecută am avut simulare. La limba romana sunt sigura ca am rezolvat bine subiectele, dar imi este frica la matematica. Mie nu prea imi place matematica, dar imi dau silinta sa o inteleg, mama zice ca ar fi bine sa merg la meditatii. Imi este frica sa nu o dezamăgesc si cred ca o sa accept propunerea ei de a merge la meditatii.
Daca nota la mate o sa fie mica, tati iar o sa ma certe si o sa vina cu explicatii de pe timpul lui.
Imi este dor de timpul petrecut împreuna si de serile in care stateam pana tarziu si povesteam tot felul de lucruri.
Imi doresc sa ne scriem mai des, sa-mi povestești mai multe despre tine. Tu cum esti? La tine cum merg lucrurile?
Sa stii ca abia astept sa vina vara ca sa ne vedem in vacanta.
Cu drag a ta prietena,
X
