Un apus
Suntem stapanii lumii,aici aproape de nori te ridici in varful picioarelor si gata ai senzatia ca atingi cerul.Ma simt ca si cum asa aprtine aceste lumi minunate unde muntii sunt casa mea.Suntem aici in excursie ,doar pentru 3 zile.Am calatorit cu masina iar cand am ajuns am sarit repede din masina si am fugit in pas grabit spre munti.Un aer curat si bataia vantului imi rasfata tot corpul iar soarele puternic parca imi zambeste .As vrea sa intru si sa ma scald in apa de munte dar este foarte rece chiar daca bate soarele.Urmaresc un vultur care zbura deasupra mea si apoi cand a disparut m-am gandit sa ma joc in iarba de un verde aprins in care mi de fluturi se joaca si isi rasfata aripioarele in razele gingase a soarelui.in jocul meu nici nu observ ca soarele dispare incet,incet...
Totul parca se schimba ,vantul sufla parca si mai lin,soarele nu mai zambeste. Pe cer au iesit norisori portocalii, roz iar soarele se asucunde dupa muntii inalti.Ma sperii de vuietul apei si greierii care acum se aud atat de tare si fug speriata catre cort si privesc cum ultimele raze dispar de pe cer si suspin .....dar stiam ca dimineata soarele va fi din nou prietenul meu.
SPER CA TE-AM AJUTAT!:3:))))))
