Pana in 1916, România a adoptat neutralitatea cu expectativa armata, primul ministru al vremii, Ion I C Bratianu, purtand tratative cu ambele aliante. El incheie doua tratate, unul cu Italia in urma caruia Romania se angaja sa nu renunțe la neutralitatr decat in urma unui preaviz de 8 zile si unul cu Rusia prin care Rusia, pentru o neutalitate binevoitoare, se angaja sa recunoasca teritoriile romanesti aflate sub dominatie austro-ungara. Deoarece Antanta oferea mai mult, dar si datorita faptului ca regele Ferdinand avea simpatii fata de Antanta datorita legaturilor de rudenie ale sotiei cu casa regala britanica, Romania alege sa intre in razboi de partea Antantei.
