cella delavrancea il viziteaza pe brabcusi , la paris , in anul 1992, intr-o zi de primavara. el avea doi ochi mici, albastri care a sfrendelit-o cu privirea din umbra orbitelor adanci.
ea a intrat in casa lui. era o casa romaneasca: o odaie mare cu pereti varuiti, vatra imensa , cu un ceaun negru , masa rotunda inconjurata de niste butuci.
Brancusi o examina fara toleranta. Totul in el era vioi. Avea barba alba, parul lasat in voie, haina de lucrator si mainile agere. El a facut numeroase sculpturi. O pune la incercare cu o creatie. Nimeni nu a mai ghicit insa Cella a reusit. Era despre un cocos.
