Viitorul, cand ne gandim la el il vedem atat de indepartat si totusi parca nu mai avem timp de prezent. Viitorul meu e practic orice zi de maine, cu fiecare zi ma indrept cu pasi tot mai repezi spre viitor. Ca sa fiu sincer, ma sperie putin viitorul inca nu sunt decis de ce voi cand voi fi mare, cum obisnuiam sa fim intrebati de mici. Pe atunci visam a fi doctori, astronauti, magicieni si visele noastre pareau realizabile, dar pe masura ce cresteam irealizabilul le cuprindea tot mai mult. Viitorul e un fel de necunoscut, poti sa-l planuiesti, sa ai asteptari dar niciodata nu ai sa stii cum va fi. Poate voi studia in viitorul apropiat, poate voi lasa scoala in urma, poate ma voi decide asupra unei cariere si voi excela sau poate voi fi indecis mereu si voi alege mai multe cariere fara a excela in vre-una. De un lucru sunt sigur, indiferent de ce-mi rezerva viitorul el va depinde intotdeauna de prezent. Daca cineva m-ar intreba unde ma vad peste cinci ani, i-as raspunde peste cinci ani ma voi vedea cinci ani de acum, e bine sa ai vise si ambitii, dar mereu trebuie sa fim realisti.
