eu spumeam că cateii sunt prumoși dar si rai.Cocoana îi spuse că câinele nu e rau, dar trebuie să se învață cu omul, si ca e cuminte si destept ca un om, doar că el nu vorbeste.
Apoi întreb de paner, unde-i bubico.
Din paner se aude un miorlait sentimemtal.
Mama îl întrebă dacă dorește zahăr.
băiatul coaste capul cu pamblicuțe(scrii tot acest frgment pânã la ,,provoace,,). După îi spun cocoanei să-l șină să nu se dea la mine, deoarece eram nevricos si nu stiam ce as fi făcut de frică.
Dar cucoana luându-si in brate favoritul, îl mângâie cu toatã duioșia, îi spune că suntem băieți cuminți si binecrescuți si ca nu suntem ca și Bismarck.
Eu mă amuz.Îmi spunea că ofițerul Papadopolini.Aceasta, dându-mi această explicație, scoate din săculeț o bucățicã de zahãr, întrebând cui îi place zahăeul.
:))
