,, Sus, pe pisc, se înalţa în cer albastru bradul, vestitor al vanturilor. Mai jos, în jghiab pietros, într-o roata de mesteceni, se strangea apa paraului într-o balta limpede. Cadea tremurand, lunecand pe muşchi de stanca, se alina, se împraştia, se liniştea într-o lumina care rasfrangea cerul şi pletele luminoase ale mestecenilor, apoi iar strangea şuviţe şi ieşea lunecînd domol pe vale, cu murmur nesfarşit ..."
epitete : ,, cer albastru", ,, jghiab pietros"
metaforă: ,, roată de mesteceni"
imagini vizuale: ,,se strangea apa paraului într-o balta limpede. "
imagine auditivă: ,, ...ieşea lunecînd domol pe vale, cu murmur nesfarşit "..."
