Pășesc domol pe cărarea de printre copacii în timp ce privirea îmi e ațintită spre tot ceea ce mă înconjoară.
Copacii îmi zâmbeau voioși, flori multicolore impodobindu-le coroana. Vântul adia ușor printre crengile copaciilor, împrăștiind mireasma florilor împrejurul acestora.
Natura renascu, iar crâncenă cu-ale sale ghețuri plecând umilită și lăsând loc primăverii. Păsările ciripesc cu bucurie și își încep dansul în înaltul cerului. În schimb, animalele ce nu de mult timp s-au trezit din somnul adânc pogorât asupra lor de Crăiasa Zăpezii, se plimbă de zor în căutare de mâncare.
Toate acestea conferă pădurii o imagine fantastică ruptă din lumea necuvântătoarelor, o lume pe cât de simplă, pe atât de fantastică.
Sunt pe-a 8-a dar cred că merge. Oricum, sper să-ți fie de ajutor.
