CODRUL SI Pasare
Toamna a sosit decorand natura dupa bunul plac. Frunzele se joaca vesele zburand in aer intr-un delir de culoare. Vantul imi spune povestea unei iubiri demult apuse, cea dintre codru si randunica ce-l paraseste an de an.
“- Randunico, de ce trebuie sa ma parasesti an de an?
- Dragul meu Codru, soarele este din ce in ce mai palid. Se vede ca Zana Vara, cea aurie, nu mai rade, facand temperatura sa urce. Zana Toamna, maronie, a inceput sa graiasca din ce in ce mai tare, facand vantul rau sa-i zdrentuie rochia Zanei Vara iar tie Codrule drag sa-ti desfrunzeasca crengile.
- Ce as putea face sa pot schimba cursul lucrurilor?
- Nu cred ca exista solutii! Si apoi, nu ne desparte decat Zana Iarna, cea care respira vant puternic si poarta cu ea unduiri de ninsoare.
- Iar tu esti asa firava!
- Iti promit ca voi reveni la tine odata cu Zana Primavara, cea verde, plina de viata si de culoare. Doar o stii! Nu-i asa?
- Desigur! Cresc florile cand isi incepe ea dansul.
- Te asigur ca o sa-mi lipsesti mult, Codrule! Sper sa-mi fii gazda primitoare si anul care vine.
- Asa va fi! La revedere si drum bun, Randunico!
- Ramas bun, Codrule!”
Jocul frunzelor imi intrerupe povestea.
Oare am visat sau a fost aievea?!
