Fac ceea ce mi se cere.E amuzant sa râzi la comanda, sa fii trista.E straniu, ca o minciuna un pic adevarata, si totusi, simt ca vine din mine, ca nu mint.Trei persoane in fata mea.Le povestesc despre scurta mea viata , pasiunile mele, câinele, liceul meu. Trebuie sa fiu a cincizecea astazi, culoarul este inca plin. Vad camera( de filmat). Imi place atentia pe care mi-o poarta. Ma simt mai vie, mai interesanta, putin iubita chiar.In ciuda faptului ca ma simt in largul meu, simt ca este un moment important, in care viata mea poate capata contur. Ma misc, vorbesc, sânt naturala, ma adaptez, ma transform! Sper ca o sa le placa!
