Substantivele care denumesc anotimpurile, zilele sau parți ale zilei (dimineaţa, seara, noaptea, iarna, vara, joi), la forma articulată, se folosesc ca adverbe. Numele zilelor apar ca adverbe şi la forma nearticulată. Tot la forma nearticulată, se folosesc ca adverbe şi substantivele: zile, săptămâni, luni, ani, secole. Deosebirea dintre aceste adverbe şi substantivele din care provin constă numai în faptul că atunci când au rol de adverb determină un verb şi răspund la întrebarea când?:
Dimineaţa a fost mai frig .(în timpul dimineții)
Lunea lucrez de acasă. (în fiecare zi de luni)
Pronumele relativ-interogativ “ce” are valoare de adverb când determină un verb, un adjectiv sau un adverb. Adverbul are sensul “cât de”:
Ce repede trece timpul.
