Răspuns :
Ursul a stat cât a stat cu coada în apă, dar gerul nopții l-a gonit la el în bârlog.
A mai încercat și în a doua noapte să prindă peștele cu coada vârâtă în apă, dar, tot așa, s-a lăsat păgubaș.
Sleit de foame, ursul a adormit în bârlogul său... și a tot dormit până s-a făcut primăvară.
Dar, l-a trezire el a observat cum coada lui cea stufoasă nu mai era...
S-a dus s-o caute, și a tot căutat-o până a ajuns la râul care curgea vesel.
Aici, mii de pești faceau tumbe pe deasupra apei, asa că ursul a intrat binișor în râu și a prins 2-3 crăpceni dolofani, cu care și-a potolit foamea .
Abia acum și-a dat seama că doar coada lui stufoasă îl impiedicase să intre voinicește în apă și să pescuiască folosindu-și labele lui puternice.
Așa că ursul nu și-a mai căutat coada niciodată, ba chiar a visat cum o droaie de furnici i-ar fi furat-o atunci când el dormea ...
Așa că, uneori ursul aleargă și după furnici, pentru a le hălpăni cu lăcomie, pentru că în fiecare furnică există o fărâmă din coada lui, cândva stufoasă !
De vulpe nu se mai știe nimic clar, doar că s-a auzit cum că ar fi fost avansată la funcția de inspectoare peste cotețele gainilor de pretutindeni.
Dar, ursului nici nu-i pasă !
Vă mulțumim că ați vizitat platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că informațiile oferite v-au fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de asistență suplimentară, nu ezitați să ne contactați. Așteptăm cu nerăbdare să vă revedem și nu uitați să ne salvați în lista de favorite!