Constantin voda Brancoveanu a ocarmuit Tara Romaneasca multi ani .A condus-o cu dibacie , ca un capitan iscusit in a-si scoate corabia din vantoase si furtuni.Domnea tara bine , pe cei avuti ii socotea si pe cei saraci ii miluia.Sporise mult numarul potrivnicilor si al dusmanilor : unii voiau sa-i ia domnia , altii ii pofteau averile. Sultanul turcilor i-a ucis copiii , dar si pe el si calaii au aruncat in apa marii trupurile lor.
De acolo , cu mare truda si primejdie , doamna Maria a scos , noaptea, trupul sotului , al domnitorului Brancoveanu , si pe ascuns, l-a dus la Bucuresti.L-a ingropat la biserica Sfantul Gheorghe.Trupurile feciorilor nu le-a mai gasit nimeni , niciodata : s-au pierdut in apa marii.
