Maman: Sophie, sa
incepem sa pregatim supa...In timp ce supa fierbe, noi dam cu
aspiratorul in camere... Sophie, cu tine vorbesc.
Sophie: O,
scuza-ma, mama!Sânt atât de distrata!Citeam o carte atât de
frumoasa: "Spuma zilelor" de Borris Vian..E vorba despre o
bucatarie...minunata, bucataria noastra din mileniul trei.
Asculta
un pic:
" Culoarul bucatariei era clar, cu ferestre de
ambele parti, soarele stralucea, in amândoua partile, caci Colin
adora lumina. Erau robinete din alama, lustriite cu grija, ( un pic)
peste tot. Jocul de lumini pe robinete
producea efecte
minunate.
Bucatarul Nicolas supraveghea tabloul de bord. Era
asezat in fata unui pupitru in email galben deschis, care avea
cadranuri care corespundeau cu diferitele aparate culinare aliniate
pe lungimea peretilor. Acul cuptorului electric, reglat pentru
friptura de curcan, oscila intre "aproape" si" tocmai
bun". Era momentul sa fie scoasa. Vazând acesta, Nicolas apasa
pe un buton verde, lucru care declanseaza " pipaitul
senzitiv?".
Acesta penetreaza fara ca sa simta vreo
rezistenta. Friptura este deci "tocmai buna". Cu un gest
rapide, Nicolas opreste curentul electric al cuptorului si branseaza
"incalzitorul de farfurii.
Mama: Inceteaza, Sophie,
ma ametesti! In curând pregatirea unui prânz va semana cu pilotarea
unui avion! Scoate mai degraba mixerul si râsnita??? de legume
din dulap si masina de tocat manuala, de asemenea... Noi sântem de
moda veche...
