Soarele a inceput sa arda alungand primavara. A facut loc la vara ce astepta nerabdatoare.
- Ura! Ura! A sosit vara! striga greierul catarat pe o floare rosie.
- De ce te bucuri atat? intreba furnica oprindu-se un moment din treburile nesfarsite.
- Cum sa nu fiu bucuros cand ziua este mai lunga, toata lumea este a mea si pot canta in voie chiar si noaptea.
- Ar fi bine sa profiti de ocazie, sa iti pui chitara in cui si sa incerci sa strangi ceva hrana pentru iarna.
- Pentru iarna? intreba greierul. Pana la iarna mai sunt doua anotimpuri. Timp destul.
Furnica il certa pe greier:
- Cat e bine si frumos timpul trece foarte repede, iar cand vine gerul si foamea, o zi are sa iti para lunga cat un an. Ai sa intelegi cuvintele mele la iarna, acum distreaza-te ca este vara.
