Catelul aparuse de nicaieri. Talie medie, urechi drepte. Nimic deosebit nu m-a frapat pana in momentul in care i-am zarit ochii. Erau de un albastru deschis, asa cum e cerul senin primavara, iar pupila era extrem de mica, neagra, parea un varf de ac si se pierdea in acel albastru al irisului. Albastrul ochilor era evidentiat de genele neobisnuit de lungi, de un negru ca abanosul. Si forma ochilor era deosebita: erau migdalati, dar totodata foarte mari. Ochii aceia pareau ca te hipnotizeaza pentru ca nu-ti mai puteai lua privirea de la ei.
