Legând la ochi ...
În zori, o rază se adapă
Din roua dimineţii preacurată
Şi chipul meu zâmbeşte iară
Spre soarele ce mult răsară.
Şi munţii, florile-n lumină
Şi sufletul ce des suspină
Legând la ochi un dor prea dor
Şi doar lumină aşteaptă-n zori
Un gând cuvânt în rază aşternut
Şi vis uşor pe rouă apărut
Iar cărţile aşteaptă binecuvântare
De suflet drag, de om din zare.
Legând la ochi am înţeles lumina
Şi dor a-mpresurat-o încetişor
Şi-a îmbrăcat nemărginirea-n dor
Şi pom, şi floare, nor şi om.