era vara. eram la bunica.
venise si bunica de la munca.insa nu aduse nimic dulcisor.si aveam noi o traditie care fusese respectata pina-n ziua aceea . si , vazind eu asta treaba , o luasem la picior spre strabunica sa iau niste dulciuri . insa nu scoasem niciun cuvint nu spusesem nimanui ce aveam eu de gind . pornisem eu in cetisor . pe drum mai celegeam ofloricica , mai priveam o caprita o pisicuta , caci mi se pareau atractive aste fiinte. cind ajunsesem la strabunica ma mai jucasem cu niste bobocei , cu catelusul , cu pisicuta sa . mai tirziu imi luasem pungulita cu biscuiti su cu bombonele si o luasem din nou din loc. pe drumul spre casa chiar la cotitura observasem ca s-a innoptat destul de mult. iar dupa cotitura uite-o si pe bunicuta cu varguta in mina . si-am mai primit-o in seara aceea , nemaipomenit !!! dar cum a spus Ion Creanga: ,,Insa ce-i de facut ?...S-a trece ea si asta ;obraz de scoarta, si las-o moarta-n papusoi, ca multe altele ce mi s-au intimplat in viata, nu asa intr-un an , doi,si deodata,ci in mai multi ani si pe rind, ca la moara. '' si dupa ce mi-am spus eu aste cuvinte am lasat totul balta.
vara la bunica. ( textul se numeste vara la bunica ) sper ca te-am ajutat !
