In Evul Mediu Mijlociu apar in mai toata Europa societati feudale pe baza unir unitati prestatale conduse de cate un conducator .
Formele traditionale de organizare politica romaneasca predominante in Transilvania si Tara Romaneasca in sec. 9-13 erau cnezatul (formatiune politica care includea doua sau mai multe sate , de obicei pe valea unui rau si aflat sub autoritatea unui cneaz )si voievodatul (formatiune politica alcatuita din doua sau mai multe cnezate , condusa de un voievod , al carui atribut era cel militar )
La sfarsitul sec 9,,Gesta Hungarorum'' mentioneaza trei voievodate existente in Transilvania :
-voievodatul lui Glad - in banat (resedinta la cuvin)
-voievodatul lui menumorut - in crisana (resedinta la biharea)
-voievodatul lui Gelu - in podisul Transilvaniei(resedinta la dabaca)
Aceste formatiuni vor fi supuse , dar nu si invinse de catre maghiari .
La inceputul sec 11 - legenda sfantului gerard si cronica lui nestor mentioneaza alte doua voievodate:
voievodatul lui Ahtum- in banat(rsedinta la morisena)
voievodatul lui gyula cel tanar - in pod transilvaniei (resedinta la balgrad)
In tara romaneasca , in diploma cavalerilor ioaniti se mentioneaza cinci formatiuni prestatale.
Tara Severinului-ocupata si reorganizata de maghiari , incepand cu 1230(banatul de severin)
cnezatele lui Ioan si Farcas- intre Joi si Olt
voievodatele lui Litovoi (dreapta Oltului , incluzand Tara Hategului ) si Seneslau(stanga Oltului , incluzand Tara Fagaraului)
toate aceste formatiuni sunt subordonate coroanei maghiare , dar voievodatele au mai multa autonomie .
