.....N-am stat mult pe gânduri și am plecat .
Străzile erau cam pustii,oamenii nu mai stiu sa se distreze în ploaie.
Pe strada cu umbreluțe colorate,m-am agățat de una si vanticelul ce se pornise mă ridica spre cer.
Oau ,ce vedere panoramică aveam de sus și ce plăcere să plutești!În tot orașul se vedeau numai mașini și pe ici ,pe colo câte o umbreluta grăbită .
Stropii de ploaie se mai rarisera,mă mangaiu pe obraji ce-mi ardeau de emoție.
Se însera când lin umbreluta ateriza în fața casei.A fost fantastica călătoria!
