Intr-o dimineata o raza de soare zglobie zari un bob de roua pe o petala de trandafir .Soarele ii dezmierda frunzele si trupusorul firav mangaindu-l cu razele sale fine .Bobul de roua se scurse incetisor si trandafirul amortit se trezi :
-Buna dimineata marite Astre !zise Petalia , un trandafir-printesa
-Buna dimineata , scumpa fiica a pamantului .Cand ti-am vazut lacrima ta, roua stralucitoare ti-am sters .Arata ca cel mai scump margaritar cu care s-ar putea impodobi vreodata o printesa .
-Maiestate .Cum iti pot multumi pentru bunatatea cu care oferi lumii mele caldura ?
- Daruindu-mi lacrimile tale .
Trandafirul se simti fara valoare si i se parea ca pe langa fapta Soarelui ea ii dadea o rasplata fara niciun folos .
In fiecare dimineata Soarele lua roua de pe petalele Trandafirului si le transofma in niste margele de argint .Soarele si le punea la gat si astfel in ziua de astazi margelele stralucesc atat de tare incat intregul pamant are lumina si nu numai caldura .
