A fost o data ca niciodata..
Un tată cu doua fice, una mai frumoasa ca alta. Cea mare era leneșa urată si rea , Mezina era harnicuta ,frumoasa si buna . Intr-o dupa amiaza tatal fetelor se imbolnavise . Fetele cautau si cautau leacuri dar fara izbanda . Seara , a venit si a inceput sa ploua ,dar nu orice fel de ploaie ci una fermecata cu stropi care inverzeau pamantul , vindecau pasarile si infrumuseteau florile . Fata cea mica a vazut minunile a luat o canistra si a dus tatalui apa . El a baut-o si si-a mai revenit . Auzind de nicaieri o voce care îi soptea unde se afla lecul , fetele au pornit . Acolo se afla un zmeu puternic care tinea leacul . El putea fii invins numai prin iubire . Fiicele sau strans in brate si au invins zmeul . Ajunse acasa au dat tatalui leacul . El s-a vindecat .Fata cea mare a devenit si ea buna frumoasa si harnica dupa cele intamplate . Si au mai trait fericiti inca multi ani .
