Pe taramul celalalt totul era diferit si pe Praslea il cuprinse teama.
Pamantul semana cu ruinele unei cetati batrane, pierdute in negura timpului, florile aveau forme imprumutate din sistemul solar: stele comete; in culori inchise amestecate cu cele deschise, formand o culoare deosebita. Cocii in forma de de printese, dar mai mari decat oamenii cantau intr-un grai neiteles, iar lighioanele erau aproape la fel de bine tratate ca si bebelusii adorabili.
Cu toate aceste in preajma ii era frica, insa a urmat o carare curcubeu, ce l-a dus la palaturi uriase din arama care te intrebau de unde esti si ce cauti acolo.
In acel taram totul avea viata si juca un rol important in natura
