Era odata o narcisa singura fara prieteni. Prietenele ei erau doar albinitele care veneau doar sa îi ia polenul si sa plece.
Când intro zi cat de suparata era narcisa o văzu un fluturas.
- Ce faci aici draga narcisa?
- Îmi plâng singura de mila, nu am nici un prieten.
- daca vrei putem fi noi doi prieteni ca si ieu tot nu am prieteni.
- Cu mare drag acum am si eu un prieten care sa stea cu mine.
Fluturele ramase cu ea pana la adânci batraneti.