Răspuns :
Titlul poeziei "Scară la cer" , scrisă de abstractul Marin Sorescu, se află într-o puternică legătură cu conținutul acesteia.
În poezie, poetul ne creionează, prin puterea metaforei, boala ce pune stăpânire pe om și sentimentul de moarte ce-l cuprinde. Firul păianjenului ce coboară spre el are două semnificații antagonic opuse : prima ar fi că vine să-l ia în Eden, iar a doua ar fi că păianjenul e boala ce coboară peste el.
Cuvântul "scară" din titlu semnifică parcursul sufletului spre Împărăția Cerurilor. E o scară imaterială, una pentru duh, și nu pentru trup. O scară ce conduce doar sufletul spre mântuire, lăsând trupul îngreunat de păcate pe patul ce semnifică viața monotonă a poetului.
Semnificația titlului este direct legată de text, acolo unde simțul
devine unic, tot mai profund, un ultim simț, predestinat,
al lentei dizolvări în neant.
Și un abis, pretențios numit cer, soarbe indiferent fărâmițatul trup,
iar gândul naște un monstru inofensiv, cu numele suflet,
care nu are altă calitate decât aceea că se grăbește spre mântuire,
acolo unde se termină hotarul semnelor lăsate de cerneală.
Aici, și numai acum, trebuie să ni-l închipuim pe poet fericit !
devine unic, tot mai profund, un ultim simț, predestinat,
al lentei dizolvări în neant.
Și un abis, pretențios numit cer, soarbe indiferent fărâmițatul trup,
iar gândul naște un monstru inofensiv, cu numele suflet,
care nu are altă calitate decât aceea că se grăbește spre mântuire,
acolo unde se termină hotarul semnelor lăsate de cerneală.
Aici, și numai acum, trebuie să ni-l închipuim pe poet fericit !
Vă mulțumim că ați vizitat platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că informațiile oferite v-au fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de asistență suplimentară, nu ezitați să ne contactați. Așteptăm cu nerăbdare să vă revedem și nu uitați să ne salvați în lista de favorite!