Roata timpului
Mergand noaptea, pe furis, in atelierul bunicului vazusem o acadea. Mi-am luat lanterna si cand am vazut era decat o roata de lemn, apoi mai vazusem ca era pentru o caruta, dar cand am luat-o de-acolo, m-am simtit ciudat, iar dupa m-am trezit ca eram intr-un alt univers ciudat. Se pare ca eram pe Planeta Martienilor. Credeam ca visez, dar uite, ca nu era un vis, ci o realitate. Deghizandu-ma intr-un lucru ciudat. Am mers prin acel orasel. Se pare ca acei martieni erau destul de civilizati si nu aveau conflicte. Acestia sunt pasnici. M-am salutat cu un martian si se pare ca bunicul meu s-a inselat in privinta martienilor. Ei sunt:
-prietenosi
-buni la suflet
-generosi
-ascultatori
-pasnici
-si cuminti.
Cand m-am ascuns intr-un tufis de culoarea curcubeului, am folosit roata si m-am reintors in atelierul bunicului. Pot sa o numesc "Roata timpului" si poate fi o inventive potrivita.
A fost o intamplare... fara cuvinte.
